Oamenilor care practică cele mai variate meserii le sunt necesare cunoştinţe de matematică (muncitori calificaţi, tehnicieni, angajaţi din industrie, administraţie, comerţ, ingineri).
Matematica se integrează, de asemenea, într-o vastă ţesătură care include elemente ale tuturor domeniilor culturii. „Dacă elevii ar afla, din manualele după care învaţă, despre bazele pitagoreice ale muzicii, despre rolul geometriei în descoperirea perspectivei în pictură şi despre regularităţile aritmetice care guvernează deopotrivă ritmurile naturii şi pe cele ale existenţei umane, atunci legătura nu ar mai părea singulară, ci în firea lucrurilor. Arta de calculator, rolul geometriei fractale în ştiinţă şi în artă deopotrivă, legăturile cu ştiinţa haosului nu ar mai părea bizarerii la modă, ci fenomene care se aşază în mod firesc într-o istorie milenară." (Solomon Marcus)
Matematica dezvoltă creativitatea şi spiritul critic. Modelul matematic de gândire este un exemplu pentru orice altă disciplină. A lucra în spiritul logicii matematice înseamnă a lucra în etape riguros ordonate, folosind în fiecare nouă etapă noţiunile şi cunoştinţele dobândite în etapele anterioare.
Astăzi, aproape orice abordare ştiinţifică interdisciplinară implică utilizarea cunoştinţelor de matematică. De exemplu, economia nu ar putea funcţiona fără analizele matematice; în medicină, evoluţia unei epidemii se determină matematic; în agricultură, se utilizează analiza statistică a solului în care se ţine cont de culturi anterioare; în biologie, se pot clasifica plantele după criterii bazate pe regresie statistică; în pictură sau fotografie, pentru a crea lucrări interesante, se poate folosi geometria. O pictură se poate analiza, din punct de vedere matematic, din perspectiva geometriei formelor. O trăsătură comună în majoritatea portretelor celebre este proporţia de aur. De asemenea, există plante care au aranjamentul frunzelor dispus într-o secvenţă Fibonacci în jurul tulpinii, pentru a avea o expunere optimă la soare.
Un alt aspect al interacţiunii matematicii cu celelalte discipline este influenţa pe care acestea au exercitat-o şi o exercită asupra matematicii. Matematica a apărut şi s-a dezvoltat în contextul celorlalte ştiinţe, beneficiind de achiziţiile lor.
În cazul matematicii moderne, teoria probabilităţilor nu ar fi căpătat o importanţă şi o dezvoltare atât de mare, dacă nu ar fi fost permanent alimentată de fizică, biologie, economie, lingvistică şi de toate ştiinţele socio-umaniste, din care nu lipseşte factorul aleatoriu. Teoria lanţurilor Markov a apărut ca urmare a studiului alternanţei consoanelor cu vocalele în Evgheni Oneghin al lui Puşkin. Teoria jocurilor a fost iniţiată în anii '40 de John von Neumann şi Oskar Morgenstern, în încercarea de a rezolva problemele de tactică şi strategie de război. Teoria limbajelor formale este o ramură a matematicii stimulată de lingvistică, biologia celulară şi cea moleculară. Aceste exemple arată că, de fapt, matematica are şi o funcţie unificatoare în sistemul ştiinţelor, contribuind la stabilirea unui limbaj comun, la realizarea în viitor a unei „ştiinţe universale".
În concluzie, aşa cum spunea profesorul Solomon Marcus: „Universalitatea matematicii este complet echilibrată de aservirea ei faţă de celelalte discipline. Este greu de răspuns dacă matematica restituie surorilor ei mai mult decât acestea i-au împrumutat. Dar nici nu este important acest lucru; ceea ce este important este faptul că matematica pune la dispoziţia celorlalte discipline un produs prelucrat, esenţial diferit de cel pe care l-a împrumutat de la acestea".
Trimis de Contu Ana - Maria
No comments:
Post a Comment